Evoluția banilor

Pe parcursul istoriei au existat mai multe modalități general folosite de a structura acestă unealtă denumită ban. Dar toate formele, oricât de diferite, au servit funcții specifice. Înainte de a discuta despre diversele tipuri de bani, hai să vedem mai întâi care sunt funcțiile și proprietățile pe care trebuie să le aibă un lucru pentru a fi considerat ban.

Cele trei funcții ale banilor:

• formarea unui mediu de schimb - banii trebuie să fie general acceptați în schimbul bunurilor și serviciilor;

• mijloc de tezaurizare - banii trebuie să își păstreze valoarea în timp, permițând acumularea de valoare în prezent pentru a fi cheltuită în viitor;

• capacitatea de măsurare a valorii - banii trebuie să exprime valoarea într-un mod ușor de înțeles care permite compararea diferitelor bunuri și servicii;

Proprietățile banilor:

✓ durabilitate;

✓ portabilitate;

✓ divizibilitate;

✓ dificultatea falsificării.

Motivul principal pentru care ne-am îndepărtat de troc este dubla coincidență a nevoilor. Adică dacă tu ai banane și îți dorești portocale, poți face schimbul doar cu cineva care are portocale și își dorește banane, iar asta devine complicat la scală largă. Deoarece oamenii tind spre nevoi din ce în ce mai complexe, a trebuit să găsim soluții pentru acest neajuns. De aici pleacă această poveste a banilor.

Cu cât avansam prin istorie, omenirea a găsit modalități diferite și din ce în ce mai eficiente de aservi aceste funcții și proprietăți, astfel au existat mai multe upgrade-uri ale banilor.

Banii marfă.

După ce au avut destul timp în care să studieze conceptul de valoare, oamenii au ajuns la concluzia că unele lucruri vor avea valoare în viitor pentru că au o lungă istorie a valorii în trecut. În această categorie aurul este câștigător, dar și alcoolul, canabisul, sarea sau ceaiul sunt exemple de bani marfă.

Pentru că aceste bunuri erau general acceptate, au reușit să faciliteze schimburile fără să existe dubla coincidență a nevoilor deoarece oamenii le acceptau știind că le pot folosi în viitor pentru a plăti alte bunuri sau servicii. Un lucru interesant de observat la banii marfa e că valoarea stă în calitățile sale inerente, marfă fiind în fapt banul.

La un moment dat în istoria aurului, ca ban marfă, și-a făcut apariția autoritatea centrală în sistemul monetar. Aurul a început să fie stanțat în monede iar regii, de cele mai multe ori, au început să controleze fluxul aprovizionării cu bani a societății. Faptul că aurul avea acum și o reprezentare vizuală a valorii a făcut activitatea economică și mai simplă deoarece nu mai trebuia să cântărești aurul pentru a determina valoarea.

Dar această schimbare a venit și cu ceva vulnerabilități. Deoarece procesul de stanțare a banilor era centralizat și non-transparent, autoritatea centrală putea pune mai puțin aur în monedă pentru că oamenii o acceptau la valoarea desemnată vizual. Pe partea cealaltă, oamenii puteau rupe bucățele mici din monedă și să o paseze mai departe la aceeași valoare. Deci, era clară nevoia unui upgrade pentru a rezolva o parte din aceste probleme.

Banii reprezentativi.

Acest upgrade la bani reprezentativi a venit cu încă un strat de opacitate, făcând acest sistem monetar și mai puțin transparent decât banii marfa stanțați, deoarece acest tip de bani reprezintă doar un certificat al unei valori stocate.

Bancnote și monede făcute din metale ieftine au devenit modalitatea prin care oamenii comunicau valoarea. Cu înțelegerea că oricând ele puteau fi schimbate în valoarea fizică pe care o reprezintă. În acest moment, încrederea devine cheie în sistemul monetar deoarece tipărirea banilor este făcută de o autoritate centrală învăluită în secret. Oamenii trebuiau să aibă încredere în bănci că emit bani doar în dreptul valorilor fizice aflate în posesia acestora.

Cel mai cunoscut exemplu de bani reprezentativi este standardul de aur, un sistem prin care masa monetară este determinată de o cantitate clară de aur care se află în posesia instituției care emite banii. Așa s-au născut bancnotele, care erau în fapt o notă bancară care certifica o valoare în aur ce putea fi oricând schimbată în cantitatea de aur echivalentă.

Deși acest tip de bani a facilitat activitatea economică și mai mult, pentru că sunt mai ușor de purtat și au denominări cu care se lucrează simplu, lipsa de transparență reprezintă un defect major. Multe bănci au emis mai mulți bani decât valoarea fizică de aur aflată în posesia lor, fapt care a dus spre bancnote emise de stat prin bănci centrale, centralizând sistemul monetar și mai mult.

Banii FIAT.

Acesta este tipul de bani majoritar folosiți în zilele noastre. Banii FIAT nu au nicio valoarea inerentă și nici nu reprezintă un certificat a vreunui bun pentru că au fost disociați de aur sau orice altă valoare fizică. Acești bani sunt emiși prin decret guvernamental și efectiv reprezintă o promisiune a valorii făcută de guvern prin banca centrală.

Emiterea acestor bani nu depinde de bunuri fizice aflate în posesia băncii centrale, ceea ce face acest sistem foarte vulnerabil intereselor bancare sau celor guvernamentale. În cazul banilor reprezentativi bazați pe standardul de aur, inflația monetară era determinată de mărimea rezervei de aur. În cazul în care o cantitate de aur era extrasă, atunci noi bani puteau fi emiși, iar datorită acestei inflații valoarea banilor ar fi scăzut. Dar cu banii FIAT inflația monetară este dependentă de câți bani sunt tipăriți de către banca centrală.

Acest fapt este extrem de problematic deoarece guvernele pot tipări bani pentru a-și plăti diferite datorii, iar populația suferă consecințele acestei acțiuni deoarece prețurile bunurilor și serviciilor cresc, în timp ce orice rezerve monetare se devalorizează. În plus, stabilitatea valorii este vulnerabilă și în fața deciziilor proaste sau de rea credință a guvernelor.

Odată cu revoluția digitală ce a înglobat lumea, și banii FIAT s-au digitalizat. Iar prin procesul de rezerve fracționare, băncile comerciale au posibilitatea de a crea bani noi sub formă de datorie. De asemenea, acest mecanism bancar joacă un rol în inflație.

Pe de altă parte, cu toate defectele inerente ale acestui sistem monetar, în timpul banilor FIAT omenirea a văzut cea mai mare creștere economică de până acum, deci nu trebuie să fim total critici față de acest sistem monetar. Dar un lucru trebuie să fie clar, încrederea într-o autoritate centrală non-transparentă este ceea ce face banii FIAT să funcționeze.

Criptomonedele.

Cel mai nou tip de bani inventați sunt criptomonedele, iar acestea au o natură strict digitală. Nu vom intra acum în detalii deoarece vom aborda acest subiect în detaliu pe parcursul cărții.Scopul acestui capitol este de a evidenția că diferite forme și structuri ale banilor dau rezultate diferite. De exemplu, banii marfa puteau fi folosiți în mai multe locuri de pe glob decât o moneda naționala FIAT, sau vulnerabilitatea crescută a banilor emiși central în fața inflație.

Puncte cheie legate de bani:

• banii pot avea multe forme, dar aceștia trebuie să servească funcții specifice și să aibă anumite proprietăți;
• un aspect îngrijorător legat de banii FIAT stă în posibilitatea inflației masei monetare din interese ce nu țin de nevoile majorității.

Urmărește și materialul video de pe canalul nostru de Youtube, realizat în colaborare cu Alex Lish, fondator Pro Social Labs, pentru a participa în concursul pus la bătaie de Cryptopedia. Poți câștiga un membership Basic prin care vei adera la grupul nostru de semnale și vei putea citi articolele Premium integral: