Ce este arbitrajul în crypto?

Explicând simplu:
1. Moneda ICX are prețul momentului  de 0.5$. Pe coinmarketcap, moneda ICX (la fel că toate celelalte moneda) are un tab: MARKET (https://coinmarketcap.com/currencies/icon/markets/).
Pe această pagină găsim locul unde se poate tranzacționa ICX (pe ce exchange-uri și pe ce parități). Scanând vizual pagina, la un moment dat observăm diferența de preț între exchange-ul nr. 1, și exchange-ul nr. 2.

Adică, 1 ICX pe exchange-ul nr.1 se tranzacționează cu 0.51$ în timp ce pe alt exchange prețul este 0.53$.

Diferența de 0.02$ poate fi speculată, mai ales dacă avem o cantitate suficientă de ICX cumpărată din primul exchange, ca să o vindem în al doilea exchange.

Ceea ce trebuie să verificăm înainte de a face această achiziție, și mutarea de pe un exchange pe altul, cât de rapidă este acea retragere, și ce fees implică.

Dacă moneda ICX necesită puține validări de transfer, iar fee-ul de retragere din exchange-ul nr.1 este relativ mic, calculând pe întreaga suma dorită a fi investită, vom constată că în urma arbitrajului vom obține profit.

Însă, cum ieșim din exchange-ul nr. 2? Acel exchange are sau nu are probleme cu retragerile? Ce fees de retragere are acel exchange?
Aceste informații vor trebui analizate integral înainte de a ajunge cu moneda în celălalt exchange.

Putem să facem un test cu o investiție inițială mai mică, și dacă întregul arbitraj a decurs bine, putem să facem la pasul următor o investiție mai mare.

Astfel, 10000 ICX achiziționați la un preț de 0.51$ = 5100$. Cei 10000 ICX vânduți pe exchange-ul nr.2 la 0.53$ ne vor aduce un profit de 200$.

Dacă suntem mulțumiți cu acest profit, ne putem opri aici. Dacă dorim continuarea arbitrajului, va trebui să dăm retragere la cei 5300$, în exchange-ul nr.1, și să reluăm procedeul.

Există însă varianta că exchange-ul nr.2 să rezolve diferența acelui spread, până când ajungem noi cu cei 10000 ICX. De regulă această diferență poate fi rezolvată automat, prin market makeri sau manual, prin tranzacții similare de arbitraj văzute de alți traderi. În cel mai rău caz, ne întoarcem cu monedele înapoi în primul exchange, și îl vom vinde la același preț.

Al doilea tip de arbitraj constă într-o metodă mai complexă.
Pe fiecare exchange vom găsi monede listate pe un stablecoin (sau mai multe) dar și pe Bitcoin, Ethereum sau Binance coin.

Formula de calcul pe celelalte perechi e simplă.
Presupunem faptul că ne interesează TRX.
Astfel, 1 TRX la momentul actual are valoarea de 0.08$. Această valoare va trebui să o găsim pe usdt, cât și pe celelalte piețe de BTC, ETH, BNB.

Pe piață de BTC, vom avea: TRXBTC=TRXUSDT/BTCUSDT. Dacă 1TRX=0.08$, iar 1BTC=25000$, atunci TRXBTC=0.08/25000, TRXBTC=0.0000032 BTC.

Similar pe piață de ETH și BNB, doar înlocuim BTC cu ETH sau BNB în formula respectivă și valoarea unui BNB sau ETH.

Revenind la arbitraj, monitorizând la favorite TRX-ul, vedem la un moment dat că pe una din celelalte piețe, acesta are o altă valoare, diferită de 0.08$. Analizând acea secțiune vom găsi rapid prin calcul că în urmă cumpărării TRX sau BTC/ETH/BNB putem specula diferența de spread.

Cel mai probabil acest efect se datorează market makerilor care au avut o eroare temporară, sau un anumit trader a utilizat voluntar/involuntar un market sell. Dacă suntem pe faza, putem specula rapid diferența de preț prin arbitraj intern.

Se cumpără moneda nr.1, se vinde moneda pe perechea respectivă, în final rezultând profitul.
Dacă suntem rapizi și mai putem relua procesul, profitul devine consistent.

* Notă: puțini știu faptul că pe Binance există o pereche TRX/XRP. Se poate specula și această pereche făcând puțin mai complex arbitrajul.

Tot la arbitrajul intern putem explica o metodă mai complexă. Speculând o paritate bazându-ne pe analiză tehnică și/sau fundamentală.

Dacă o anumită moneda va avea un eveniment în perioada următoare (deci pe fundamental), și noi suntem într-un stablecoin, avem ocazia să cumpărăm acea moneda speculând evenimentul. Această metodă până la acest nivel este că și o tranzacție simplă. O speculație a creșterii monedei respective.

Dar dacă noi avem moneda achiziționată și la un moment dat, observăm că pe celelalte piețe (BTC, ETH, BNB) ajunge la rezistență, și observăm un reversal de la acea zona, putem să o vindem pe BTC, ETH, BNB, trecând temporar în aceste monede.

Inițial am avut un stablecoin, cu care am achiziționat moneda cu evenimentul, iar apoi am speculat pe analiză tehnică, respingerea din rezistență pe ETH/BTC/BNB. Actualmente suntem în a 3-a moneda. Ceea ce avem de făcut este că să răscumpărăm moneda cu evenimentul, speculând acel pullback.

Dar nu este neapărat obligatoriu să închidem acest ciclu tot în moneda cu evenimentul. Există posibilitatea ca BTC/ETH/BNB să urce rapid comparativ cu USD, generandu-se un profit cu care suntem mulțumiți în cele din urmă. Și închidem ciclul în USDT.

Exemplu:
Presupunem faptul că Egld are eveniment în perioada următoare se crează puțin hype și lumea investește în egld.

Cumpărăm și noi la fel ca ceilalți. Însă la un moment dat, analizând EGLDBTC, observăm că pe un anumit time frame, EGLDBTC e la rezistență și există un reversal.

Vindem EGLD pe BTC, așteptăm pullback, speculând corecție pe acest time frame de 5%. Dacă suntem mulțumiți cu acest procent, răscumpărăm EGLD-ul din BTC-ul obținut temporar, și observăm faptul că am multiplicat, prin arbitraj, EGLD-ul.

Însă, dacă la un moment dat, Bitcoinul va avea un raliu de la 25000 la 28500, există posibilitatea că să fim mulțumiți și cu cât va genera profit cantitatea de Bitcoin obținută temporar din investiția de EGLD. Închidem ciclul aici și ieșim în USDT, observând că față de prima achiziție a EGLD, avem un profit consistent. Acesta este un arbitraj mai complex.

Mai putem explica și alte tipuri de arbitraj, dar acestea pot fi la limita hackului sau exploitului. În sensul că există posibilitatea că unele Liquidity pool să fie exploatate la un swap, când una din cele 2 monede necesare acelui swap, poate să fie speculată înclinând balanța, și generând la un moment dat impermanent loss.

Aceste exploituri aparent sunt tot un fel de arbitraje doar că prin contracte inteligente. Hackerul sau dezvoltatorul respectiv, scrie acel cod care acționează automat.

Situație similară putem găsi și la protocoalele DEFI care au guvernanță. Au fost mai multe cazuri când prin lege de guvernanță s-au creat diferite avantaje.
Cel mai recent caz este Anchor protocol din ecosistemul Luna când prin arbitraj s-a speculat depeg-ul UST și tipărirea monedei Luna în exces.
Cei care au făcut acel exploit au făcut tot un fel de arbitraj, venind sau imprumutand fonduri care în final s-au tranzacționat UST, LUNA, ANC.